Slabiciunile researchului si de ce el n-o sa moara niciodata

researcher of the future

In epoca obiectelor conectate, inca ne bazam pe declaratiile consumatorilor referitoare la bunurile pe care le cumpara, la media pe care le consuma si obiceiurile de cumparare si consum pe care le au.

De ce continuam sa facem asta? Beneficiul fundamental al internetului este ca orice poate fi monitorizat si masurat. Fiecare bataie in tastatura poate fi inregistrata, la fel ca si fiecare cuvant pe care il postam online si fiecare pagina web pe care o vizitam. De ce sa depindem de memoria imperfect a catorva mii de oameni cand tot ce fac ei este deja inregistrat in mod automat?

Un prim motiv il reprezinta, desigur, faptul ca oamenii nu isi traiesc fiecare moment online. Viata se desfasoara, in cea mai mare parte, intr-un sistem mai degraba ‘analog’  decat digital. Un altul este ca datele inregistrate automat cu privire la comportamentul nostru online are limitari inerente.

Sa luam ca exemplu consumul media. O vizita pe pagina unui ziar sau revista online poate sa dureze o secunda, insa va fi numarata de o companie de monitorizare a traficului web exact ca o pagina pentru care vizita a durat un minut. Mai departe: continutul de pe pagina respectiva poate sau nu sa fie vizualizat, iar numeroasele metode de monitorizare si incercare de identificare a vizitatorilor ‘unici’ (oamenii care acceseaza pagina respectiva pentru prima data) cum ar fi cookie-urile sau ‘amprentele digitale’ avansate au, fiecare, dezavantajele lor, cel mai evident dintre acestea fiind faptul evident ca ele masoara mai degraba masinarii (computere) decat oameni.
Pentru a avea o imagine cat mai clara a comportamentului consumatorului, este esential sa folosim un mix de metode, de la date secundare, obtinute indirect (date de trafic, panele online etc.) la date obtinute direct de la acestia prin intermediul studiilor clasice de piata. Este clar ca studiile de piata, datele de trafic si panelurile de consumatori isi gasesc maximum de valoare atunci cand sunt puse impreuna decat atunci cand sunt tratate ca surse separate de informatie. Abordarea cea mai adaptata este de a dezvolta metode statistice pentru a putea combina informatii de calitate din cele mai diverse surse.

Studiile de piata si pacatele lor

Desigur ca si studiile de piata au punctele lor slabe. Oamenii pot sa nu isi aminteasca cu exactitate ceea ce sunt rugati sa-si aminteasca. Pot sa spuna neadevaruri ca raspuns la anumite intrebari sau se pot grabi.

In ultimii ani, a devenit mult mai greu sa selectezi respondentii pentru studii, in special atunci cand intervievatorii ajung la domiciliul acestora, in timpul zilei si fara programare prealabila. Companiile de cercetare de piata au implementat o serie de metode pentru a raspunde acestei probleme: intervievatori mai perseverenti, care revin de mai multe ori la o adresa inainte de a renunta, acordarea de incentive-uri (recompense) mai generoase pentru participarea la studii si extinderea paletei de modalitati in care consumatorii pot raspunde la intrebari, si anume posibilitatea de a le completa online atunci cand este mai bine pentru ei, studii mai scurte, design interactiv etc.

Conditiile de baza pentru ca cercetarea de piata sa continue sa traiasca si sa fie relevanta in lumea big data sunt:

  1. Sa ne asiguram ca vorbim cu publicul-tinta adecvat;
  2. Sa reusim sa ii convingem sa participe la studii si sa-si ia timp pentru asta;
  3. Sa le punem intrebarile potrivite asa cum trebuie;
  4. Sa ne asiguram ca ne ofera raspunsuri oneste.

Pare putin, pare basic? In lumea gratificatiei imediate, in care totul trebuie sa fie gata ieri, in care nimeni nu mai are timp sa astepte si in care statuia ‘big data’ se ridica din ce in ce mai inalta, un studiu de piata onest si facut ca la carte e o rara avis care trebuie hranita cu boabe de buna calitate.

alina.stepan@ipsos.com

22 de păreri la “Slabiciunile researchului si de ce el n-o sa moara niciodata

  1. avatarIuliana

    E foarte important sa functioneze in continuare studiile de piata mai ales online deoarece lipsa timpului e pregnanta in zilele noastre.

    Răspunde
  2. avatarSimona

    Oamenii sunt pasionati de date statistice si aceste date se obtin in urma colectarii de informatii prin diverse canale. Este de dorit ca informatiile primite sa fie reale si complete, doar asa un studiu de piata poate fi relevant pentru cel care il initiaza.

    Răspunde
  3. avatarArmeanu Iulian Valentin

    Internetul si piata media fac parte din viata noastra,fara ele nu am putea vinde si nu am putea cumpara produse asa de usor,fara aceste servicii afacerile nu s-ar dezvolta asa vertiginos.

    Răspunde
    1. avatarArmeanu Iulian Valentin

      Un mare adevar,referitor la studiile de piata,aveti dreptate ca in ziua de astazi se gasesc greu respondentii potriviti pentru studiul respectiv.

      Răspunde
  4. avatarMihaela

    Researcher-erii nu vor muri niciodata. Corect. Generatiile noi, tehnologia moderna, tehnica moderna, pasii noi facuti in toate domeniile au facut ca un tanar de 20 de ani sa nu mai aiba nimic in comun cu un tanar care avea tot 20 ani, dar in anul 2000. Astfel, adultii de azi ii inteleg mai greu pe cei tineri, uneori comunicarea pare chiar imposibila. Nevoile tinerilor de azi nu se mai compara cu cele ale parintilor lor. La fel dorintele lor, sansele lor, hobby-urile lor, visele lor. Pentru a-i ajuta pe cei de langa noi, cum putem sa o facem daca nu ii cunoastem? Cautam, intrebam, ne interesam, cercetam. Se doreste interes pentru un anumit produs, audienta la o anumita emisiune. Cum le putem obtine? Iesim in lume, punem intrebari, incercam, facem sondaje. Incepem cu familia, cu prietenii nostri, mergem la vecini, la prietenii lor, la prietenii prietenilor noi. Pentru a putea obtine raspunsul sau efectul dorit trebuie sa stim ce, cum si unde sa actionam. Noi, simplii oameni ai acestei generatii intr-o miscare continua cu viteza luminii, nu putem sa aflam prin propiile noastre mijloace aceste raspunsuri. Si atunci,… apelam la prietenii nostri care pot sa ne ajute; researcher-ii.

    Răspunde
  5. avatarV.T.I

    Slabiciunile researchului sunt cercetarea superficiala a domeniului de activitate cautat pe piata. Dar atata timp cat cercetare = progres, acesta nu poate disparea niciodata.

    Răspunde
  6. avatarIonita Ileana Alina

    Marketing Strategist
    Marketingul financiar – bancar reprezintă „cunoasterea si satisfacerea dorintelor clientilor, orientarea activitătii institutiei spre nevoile acestora regăsindu-se atât la nivelul reclamei si publicitătii, cât si la nivelul inovării financiar– bancare, a distributiei serviciilor si produselor bancare, a ofertei propriu-zise, o ofertă adecvată necesitătilor pietei si printr-un pret avantajos pentru ambii parteneri (bancă si client)”.

    Răspunde
  7. avatarBajdechi Elena

    Parerea mea este ca in studiile de piata o importanta deosebita o are dialogarea fata in fata cu consumatorii atent selectati, dupa anumite criterii, intr-un cadru adecvat, ei raspunzand promt, rapid, putandu-se observa si reactiile acestora la anumite intrebari; se pot aduce lamuriri, informatii suplimentare. Desigur se impune o claritate a intrebarilor.
    In plan virtual ei pot reformula raspunsul, exista o nesiguranta a raspunsului, persoana putand fi ajutata de altcineva.
    Multe studii se bazeaza insa doar pe chestionare on-line, din lipsa timpului liber.

    Răspunde
  8. avatarciprian moisei

    Buna seara.

    Banuiesc ca ne referim la research ca fiind o cercetare de piata. Din punctul meu de vedere (asa cum o vad eu) este imposibil ca acest mecanism de culegere si prelucrare “back office” a informatiilor sa fie sortit pieirii si va spun si care, in opinia mea, sunt motivele. In primul rand vorbim despre necesitatea cunoasterii intr-un timp cat mai scurt a preferintelor/comportamentelor viitorilor potentiali consumatori. Avand in vedere ca vorbim despre o masa mare de respondenti (la nivelul unui oras, regiuni , stat), este practic imposibil ca cineva sa poata sti exact preferintele fiecarui individ si astfel se procedeaza la “sondarea” opiniei unui anume esantion care probabil este considerat “reprezentativ” la nivelul unei anumite mase.
    Care sunt ingredientele care ar putea face ca un studiu sa reflecte cat mai fidel preferintele/tendintele consumatorilor, pentru a modela mai departe produsul “ideal”…….in opinia mea …….cred ca cel mai important este sa se stabileasca de catre cei care comanda studiul un/niste tipare bine definite. Mai departe, trebuie sa le transmita celor care fac studiul, urmand ca acestia din urma sa faca uz de multa abilitate si iscusinta in gasirea respondentilor ideali.

    Răspunde
  9. avatarCRISTIAN

    DA MI SE PARE DESTUL DE OK ABORDAREA PENTRU CA AM IMPRESIA CA ACESTE STUDII SE FAC DE OBICEI CU PERSOANE FOARTE TINERE SI NU CA AR FI CEVA RAU IN ASTA DAR DE MULTE ORI ACESTE STUDII NU LE SUNT ADRESATE LOR SI SE AJUNGE LA MOMENTUL CAND PERSOANELE CU ADEVARAT INTERESATE DE UN ANUME PRODUS SAU SERVICIU SA NU AIBA ACCES SI INFORMATIILE DATE DE EI SA NU FIE TOCMAI CORECTE, IAR LA CHESTIA CU CONTORIZARE SUNT INTRU TOTUL DE ACORD .

    Răspunde
  10. avatarvelicu valentin

    Studiile de piata sunt foarte importante atat pentru producatori cat si pentru consumatori ca in functie de parerile consumatorilor un producator poate imbunatatii calitatea unui produs

    Răspunde
  11. avatarBocioaca Andreea

    Cercetarea de piata ca sa aiba succes si rezultatul sa fie relevant ar trebui sa tina seama de o serie de conditii, printre care as mentiona: echipa de cercetare care aplica chestionarele; starea motivationala a echipei; educatia media a participantilor; problemele participantilor; motivatia acestora prin oferirea de recompense; disponibilitatea participantilor si ceea ce e cel mai important dorinta tuturor de a construi doar lucruri bune pentru cei din jurul nostru. IUBIREA

    Răspunde
  12. avatarcorbeanu octavian

    In mare parte avet i dreptate ,dar cred ca se stie ca nu toti oamenii raspund la intrebari,nu-i interesaeza,sunt in afara oricarui subiect si poate o sa mai treaca ceva timp pana sa fim si noi asa cum ar trebui sa fim.
    Cred ca o baza mare de date (respondenti) ar putea sa fie de folos,dar trebuie timp,spatiu si pana la urma tot la oamneni ajungem….

    Răspunde
  13. avatarBOANCA ANUCA

    Researchul n-o sa moara niciodata pentru ca in era ”supercomunicarii” el este o necesitate si as putea spune ca ca tine si de feedback.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>